Continuați mișcarea pentru a menține Brain Sharp în vârstă înaintată

Cuprins:

Anonim

De Steven Reinberg

Reporterul HealthDay

Miercuri, 16 ianuarie 2019 (HealthDay News) - Starea activă la vârste înaintate poate ajuta la păstrarea memoriei și abilităților de gândire, arată un nou studiu.

De fapt, persoanele în vârstă care au fost active din punct de vedere fizic și-au păstrat mințile clare, chiar dacă creierul lor a prezentat semne de leziuni sau alte markere legate de boala Alzheimer sau alte demențe, au aflat cercetătorii.

"Activitatea fizică poate oferi o rezervă cognitivă" care ajută la conservarea creierului chiar și în fața demenței, a declarat cercetătorul de plumb Dr. Aron Buchman. Este profesor de neurologie la Universitatea Rush Medical Center din Chicago.

Stilul de viață pare să joace un rol major în menținerea minții ascuțite pe măsură ce îmbătrânim, a spus el. Alte studii au constatat că menținerea activității din punct de vedere social și mental îmbunătățește, de asemenea, aptitudinile mentale.

"Impreuna, acestea sugereaza ca un stil de viata mai activ, incluzand activitatile fizice, cognitive si sociale, poate ajuta la mentinerea cognitiei la adultii in varsta", a spus Buchman.

Buchman a spus că nu știe cum acești factori protejează creierul, ce fel de exercițiu este cel mai bun sau cât de mult este protector. Numai o asociație a fost observată în studiu și sunt necesare mai multe cercetări.

Chiar daca nu avem tratamente pentru boala Alzheimer, exista un beneficiu pentru a avea un stil de viata mai activ care poate proteja creierul, a spus Buchman.

Keith Fargo, directorul programelor științifice și a celor de informare pentru Asociația Alzheimer, a fost de acord.

"Într-un sens, nu ne pasă de ce funcționează", a spus el. "Că funcționează este suficient de bun".

Pentru studiu, echipa lui Buchman a analizat 454 de adulți mai în vârstă. Au existat 191 persoane care aveau demență, iar restul nu.

Participantii au avut fizice si teste de memorie si abilitati de gandire in fiecare an timp de 20 de ani. Toți au fost de acord să-și doneze creierul pentru cercetare după moarte.

Cand participantii au murit, cercetatorii au privit la creierul lor pentru semne de dementa si boala Alzheimer. Vârsta medie la moarte a fost de 91 de ani.

Cu aproximativ doi ani înainte de moarte, fiecare participant a fost rugat să poarte un dispozitiv numit un accelerometru, care și-a măsurat activitatea fizică în jurul ceasului. Activitățile lor includ curățarea casei și a rutinelor de exerciții fizice.

Cercetătorii au descoperit că participanții care au fost cei mai activi aveau mai multe abilități de gândire și de memorie decât cei care au condus viața mai sedentară.

continuare

Persoanele care aveau abilități motorii mai bune - cele care ajută la mișcare și coordonare - aveau, de asemenea, mai bune abilități de gândire și de memorie, a aflat studiul.

Legătura dintre activitatea superioară și gândirea mai bună a rămas constantă dacă un participant a avut demență sau nu.

Și chiar și un mic impuls în activitate a contribuit la scăderea riscului de demență cu 31%. Cresterea abilitatilor motorii a fost legata de un risc de 55% mai mic, a gasit grupul lui Buchman.

Buchman a spus că activitatea fizică și abilitățile motorii au reprezentat 8% din diferența dintre scorurile participanților la testele de gândire și memorie.

Chiar și persoanele care sunt foarte vechi și au trăit un stil de viață sedentar pot vedea un beneficiu din exercițiu, a spus Fargo, care nu a fost implicat în studiu.

El a adaugat ca bazandu-se pe alte studii, exercitiile aerobice par a fi cele mai benefice. Exercitiile aerobice cresc respiratia si ritmul cardiac. Aceasta include activități cum ar fi mersul pe jos, înotul și ciclismul.

Timpul pentru a incepe cu adevarat sa se gandeasca in serios despre sanatatea creierului dvs. pentru a avea cel mai bun rezultat este, daca nu intreaga viata, cel putin de varsta mijlocie timpurie, Fargo a spus.

"Spun oamenilor, nu este niciodată prea târziu pentru a începe și nu este niciodată prea devreme pentru a începe", a adăugat el.

Raportul a fost publicat online pe 16 ianuarie în jurnal Neurologie.